Protecția temporară este un mecanism de urgență al UE, decretat prin Articolul 5 din Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 , care este activat în cazul excepțional al unui aflux masiv pentru acordarea de protecție imediată și colectivă persoanelor strămutate pe teritoriul UE.
Protecția temporară vă oferă următoarele drepturi:
• Dreptul de a vă afla și rămâne pe teritoriul UE
• Accesul pe piața muncii
• Acces la o locuință
• Accesul la servicii medicale
• Accesul la educație
• Accesul la alte servicii sociale.
Protecția temporară poate fi solicitată în toate statele membre UE, cu excepția Danemarcei. Nu este disponibilă în țările asociate cu spațiul Schengen (Elveția, Norvegia, Liechtenstein, Islanda), dar aceste țări pot avea sisteme de protecție similare.
În România pot beneficia de protecție temporară următoarele categorii de persoane:
a) cetățeni ucraineni care au locuit în Ucraina înainte de data de 24.02.2022 (inclusiv dacă au părăsit Ucraina înainte de această dată), precum și membrii lor de familie;
b) cetățeni terți non-ucraineni sau apatrizi care beneficiau în Ucraina înainte de 24.02.2022 de o formă de protecție internațională sau o formă echivalentă națională de protecție, și membrii lor de familie;
c) cetățenii terți non-ucraineni și apatrizii care pot dovedi că au rezidență legală în Ucraina, în baza unui permis de ședere permanent valabil și care nu se pot întoarce în condiții sigure și stabile în țara sau în regiunea de origine.
Membrii de familie sunt, indiferent de naționalitatea lor:
• Soț / soție (căsătoriți conform legii)
• Copiii minori necăsătoriți, născuți din căsătorie sau în afara căsătoriei ori adoptați
• Alte rude apropiate care trăiau împreună, dependente de persoana care beneficiază de protecție temporară.
Protecția temporară este valabilă până la 4 martie 2023, indiferent de data sosirii în UE. Dacă situația actuală persistă, protecția temporară va fi prelungită automat cu șase luni de două ori, adică până la 4 martie 2024.
Statul membru în care dorești să beneficiezi de drepturile specifice protecției temporare îți va elibera un permis de ședere în vederea accesării acestora.
După înregistrarea pentru protecție temporară într-un stat membru UE, vă puteți înregistra și într-un alt stat membru UE. Drepturile dumneavoastră la protecție temporară în statul membru anterior al UE sunt anulate în acest caz.
Permisul de ședere eliberat beneficiarilor protecției temporare nu este un document de călătorie și nu ține loc de pașaport.
Odată ce un stat membru ți-a eliberat un permis de ședere, vei avea dreptul de a călători în alte state membre ale Uniunii Europene timp de 90 de zile dintr-o perioadă de 180 de zile, dacă îndeplinești condițiile de a călători (deții pașaport biometric sau pașaport simplu cu viză sau ești cetățean al altui stat terț și îndeplineși condițiile intrării în Uniunea Europeană).
În România, solicitarea permisului de ședere care oferă protecția temporară se poate face la oricare dintre structurile de imigrări ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Vezi aici locațiile acestor instituții.
Pentru obținerea permisului de ședere va trebui să:
• semnezi un consimțământ privind acordul de prelucrare a datelor tale cu caracter personal;
• ți se vor face fotocopii ale documentelor personale prezentate;
• ți se vor verifica documentele personale;
• vei fi fotografiat;
• ți se vor înregistra următoarele date: nume și prenume, data nașterii, cetățenia, sex, identitate, stare civilă, situația familială, legături de familie, adresa în România (dacă se cunoaște);
• vei primi permisul de ședere pe teritoriul României cu un cod numeric personal (CNP).
Documentele relevante pentru înregistrarea ca beneficiar de protecție temporară sunt, după caz, următoarele:
• documente de identitate (carte de identitate, permis de conducere, document de călătorie sau orice alt document autentic cu fotografie);
• documente care probează statutul persoanei în Ucraina (de ex. permis de ședere permanentă, document eliberat beneficiarilor de protecție internațională etc.);
• documente care probează legătura de familie (de ex. carte de familie, certificat de naștere, certificat de căsătorie etc.).
Minorii care au sosit pe teritoriul României neînsoțit de niciunul dintre părinții săi sau de un alt reprezentant legal care poate dovedi cu documente oficiale că minorul i-a fost încredințat conform legii va fi considerat neînsoțit. Minorii neînsoțiți au dreptul la protecție specială din partea statului român, inclusiv dreptul la un reprezentant legal numit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Protecția temporară pentru minor poate fi solicitată doar după numirea reprezentatntului legal.
În timpul călătoriei sau aflării pe teritoriul UE fiți conștienți de riscurile traficului și exploatării de persoane. Vă recomandăm să acceptați oferte de transport și cazare doar de la autorități și organizații publice.
Nu dați actele de identitate, informațiile personale și bunurile personale nimănui, cu excepția autorităților naționale/ locale și informați întotdeauna rudele sau prietenii despre locația dvs.
Ce trebuie să știi înainte de a veni în România?
Servicii de bază acordate de statul Român.
și website-ul EU solidarity with Ukraine, pagina Informații pentru persoanele care fug de război în Ucraina.
