Scopul analizei este evaluarea nevoilor ucrainenilor strămutați în România, legate de accesul la educație, sistemul medical, piața muncii, mijloace de trai și integrare socială după primele șase luni de la începutul conflictului militar din Ucraina.

Cât de mult vă preocupă următoarele aspecte pe timpul șederii în România?

Care sunt prioritățile dumneavoastră în legătură cu accesul la servicii medicale?

Peste 79% dintre respondenți sunt preocupați de accessul la medicina generală, iar 64% sunt interesați de accesul la analize medicale.

Provocări:
• Refuzul medicilor de familie de a înscrie pacienți ucraineni
• Neavând medic de familie, aceștia întâmpină dificultăți în a primi tratamente pentru boli cronice, sau de a beneficia de medicamente compensate
• Servicii insuficiente de reabilitare medicală și pentru oameni cu dizabilități
• Servicii insuficiente în sfera pediatrică, stomatologică, oftalmologică, endocrinologică

Care sunt prioritățile dumneavoastră pentru a vă îmbunătăți mijloacele de trai, cazare, transport?

Pentru 62% dintre respondenți, principala provocare în viața de zi cu zi este legată de costul transportului local și regional.

Alte nevoi sau provocări:
• Posibilitatea de a închiria o locuință prin programul 50+20 dacă familia nu este numeroasă
• Informațiile de interes general nu sunt disponibile într-o limbă pe care refugiații o pot înțelege
• Informațiile prezentate la punctele de frontieră sunt insuficiente
• Accesul la servicii medicale veterinare
• Distribuțiile de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru toamnă/ iarnă

Care sunt nevoile sau prioritățile dumneavoastră pentru a putea avea acces la educație pentru copii?

• Posibilitatea de a studia (online sau offline) disciplinele esențiale în limba ucraineană, în special limba și literatura ucraineană
• Disponibilitatea cărților și materialelor didactice în limba ucraineană

Care sunt nevoile sau prioritățile dumneavoastră pentru a putea accesa piața muncii în România?

Pentru 68% dintre respondenți, bariera lingvistică reprezintă principala piedică în a accesa piața muncii, iar 50% declară că lipsa serviciilor de tip after school sau grădinițe cu program prelungit sunt principalul motiv pentru care nu se pot angaja.

Alte nevoi:
• Organizarea cursurilor de limba română în afara programului sau în weekend, fie online sau offline.
• Mai multe informații legate de legislația fiscală în România
• Sprijin suplimentar în angajare (sau ajutor financiar) pentru persoanele care trăiesc cu dizabilități sau vârstnici

Cât de importante credeți că sunt următoarele acțiuni pentru o mai bună integrare în comunitatea locală?

60% dintre respondenți consideră că activitățile de grup sunt foarte importante pentru integrarea lor socială, iar 53% sunt interesați de disponibilitatea mai multor servicii culturale de tip teatru, film, muzee etc.

Respondenții și-au exprimat dorința de a înființa „colțuri ucrainene” unde își pot împărtăși cultura, precum și dorința de a participa la tururi ghidate, prelegeri și vizite la muzee pentru a afla mai multe despre istoria și obiceiurile românești.

Recomandări:

• Advocacy pentru promovarea și asigurarea accesului echitabil la asistență medicală pentru cetățenii ucraineni, precum și pentru accesul a educație pentru copiii ucraineni.
• Mecanism de feedback și reclamații
• Advocacy pentru promovarea unor organisme de control înființate de către stat pentru a preveni utilizarea abuzivă a programului „50+20” și a altor programe similare
• Activitățile aflate în desfășurare trebuie evaluate constant si adaptate la nevoile reale și actuale, în special cursurile de limbi străine trebuie organizate în momente care sunt mai accesibile pentru beneficiari.
• Promovare îmbunătățită a activităților/serviciilor disponibile în limbile (ucraineană sau rusă) înțelese de beneficiari.
• Pentru a facilita integrarea socială ar trebui organizate activități pentru copii și tineri în regim mixt, atât pentru copiii români, cât și pentru cei ucraineni.